Cea mai mare ora de sport

-Draga, am o surpriza pentru tine.

Ana era in bucatarie cand si-a auzit sotul intrand pe usa. Nu se astepta sa il vada atat de devreme acasa si era in urma cu multe lucruri, inclusiv cina cu care ar fi trebuit sa il astepte. Ar fi vrut sa se ascunda, dar nu avea cand sa o mai faca deoarece sotul ei tocmai intrase sa o caute.

-Aici erai.

-Ce cauti acasa atat de devreme? Credeam ca o sa apari peste cateva ore.

-Asa ar fi trebuit, insa am plecat mai repede de la birou. Ai uitat ce zi e astazi?

-10 iulie?

-Si ce s-a intamplat pe 10 iulie?

-Chiar nu iti amintesti?

-Nu, unde vrei sa ajungi cu ast…Stai, mi-am amintit. Astazi e aniversarea nuntii noastre.

-Exact, tocmai de asta ti-am adus un mic cadou.

I-a intins un afis putin mototolit, probabil pentru ca el se grabise sa ajunga acasa.

-Ce e cu afisul asta?

-Mai tii minte cum ne-am cunoscut?

-Am de ales? Reusesti sa imi amintesti de fiecare data cand ai ocazia. Noi doi ne-am cunoscut la gradinita cand aveam 5 ani. Tu alergai peste tot si orice lucru care putea sa semene cu un sport te implica pe tine. Doi copii jucau fotbal? Deveneau trei imediat ce ii vedeai. Doi baieti fugeau unul dupa altul? In urmatoarea secunda te tineai si tu dupa ei si nu ii lasai in pace pana nu se jucau si cu tine.

Mie nu imi placea deloc sa alerg. Eu preferam sa ma joc cu papusile, dar tu aveai alte planuri. Dintre toate fetele de acolo, m-ai ales tocmai pe mine. Si nu e ca si cum m-ai ales drept viitoarea ta mireasa sau altceva. Nu, tu m-ai vazut pe mine drept fata careia puteai sa ii iei papusile si apoi sa fugi cu ele cat puteai de repede.

-Si la inceput tu nu te-ai jucat cu mine. Tipai la mine sa iti dau papusile inapoi si apoi mergeai la doamna educatoare sa ii spui pentru a mia oara ca nu te las in pace.

-Si asta nu te-a oprit niciodata. Erai mereu pedepsit, dar tot nu ma lasai in pace. Pana la urma, m-am suparat rau pe tine si am vrut sa te trag de urechi, asa ca am inceput sa fug dupa tine. Si asa am ajuns sa imi petrec fiecare pauza fugind dupa tine in loc sa ma joc cu papusile pe care reuseam sa le iau inapoi de la tine.

Dupa ce am ajuns la scoala, nu te-ai oprit. Partea buna era ca nu imi mai luai lucrurile. Partea proasta era ca eu eram competitiva si tu insistent. Tu puteai sa alergi 100 de metri in 10 secunde? Trebuia sa vii si sa te lauzi si sa imi spui ca eu nu puteam face asta.

-Nu a fost chiar atat de rau.

-Daca stau sa ma gandesc, chiar nu a fost. Din cauza ta mi-a placut foarte mult ora de sport. Si tu ai stiut asta. De fiecare data cand urmareai ceva, asteptai sa vina ora de sport. Trebuia sa imi ceri tema la matematica? Urma sa ti-o dau daca erai mai rapid decat mine. Aveai nevoie de un partener pentru proiectul la biologie? Eu eram daca tu reuseai sa sari mai sus decat mine.

Pana si prima noastra intalnire a fost datorita orei de sport. Ai vrut sa ne intrecem de la o poarta la alta si tu lipisei de o bara un bilet pe care scria „Vrei sa mergi la un film cu mine?”.

-Da, inca regret ideea aia. Nu m-am gandit atunci cand de stupida a fost.

-Dar a fost din suflet.

-Ai fi putut sa accepti din prima, nu sa ma faci sa scriu 36 de mesaje si sa incerc primii doi ani de liceu sa te conving.

-Ce urmaresti cu toata povestea asta?

-Avand in vedere cat sport ai facut din cauza mea si cat de mult din copilaria noastra e ora de sport, ma gandeam ca am putea merge la cea mai mare ora de sport cu ocazia aniversarii noastre.

-Scuze, dar deja am o gramada de lucruri de facut maine.

Imediat ce ea a terminat de vorbit, el i-a luat telefonul de pe masa si a spus:

-Daca nu reusesti sa ma prinzi, facem cum vreau eu.

Chiar isi dorea sa ii poata da o palma uneori, insa stia ca asta nu rezolva nimic. Asa era firea lui. In plus, cea mai mare ora de sport insemna si ca poate sa se lauda cu victoria ei pana la urmatoarea idee de-a sotului ei. Asta insemna cam 10 minute, dar tot era ceva.

Rexona si MotionSense

Maria tocmai se trezise si deja regreta asta. Isi dorea sa fie si astazi sambata si sa poata sa doarma mai mult, insa era luni si trebuia sa fie un adult si sa se ridice din pat si sa faca toate lucrurile plictisitoare de adult. Nu erau chiar lucruri plictisitoare, deoarece ii placea meseria ei, insa asta nu conta.

S-a ridicat cu greu dupa 5 minute de lupta cu pernele si cu alarma telefonului, s-a dus in bucatarie sa isi faca o cafea si sa manance micul dejun, apoi a inceput sa se pregateasca sa inceapa ziua.

Dupa ce a facut un dus, s-a dus la dulapiorul de unde si-a luat deodorantul Rexona si muuuu…uuuu…uuulte alte lucruri pe care si ea se intreba cum le poate tine intr-un spatiu atat de mic. Pregatirea ei de dimineata probabil semana cu munca unui pictor avand in vedere munca necesara, insa nu avea ce face.

Dupa multe minute de chin si munca, era gata sa plece.

Masina ei era in service, asa ca trebuia sa ia tramvaiul. Asta sau sa mearga pe jos, insa probabil ca nu era o idee buna sa faca asta pe tocuri si probabil ca ar fi intarziat destul de mult. Stia ca va regreta decizia, insa nu avea ce face.

S-a urcat in tramvaiul destul de aglomerat si deja incepuse sa simta caldura. Era abia ora 9 dar deja stia ca o sa fie o zi calduroasa si deja se ingrozea cand se gandea cat de rau va transpira. Oamenii coborau si urcau, iar dupa 20 de minute a venit si randul ei sa isi continuie ziua.

S-a dat jos si a verificat cat de rau fusese drumul, insa, spre surprinderea ei, se simtea la fel de proaspata ca atunci cand plecase de acasa. Norocul ei, insa ziua abia incepuse si orice se putea intampla.

A ajuns la locul de munca si s-a dus cat de repede a putut in biroul ei pentru a scapa cat mai repede de ce avea de facut si sa se intoarca acasa la patul ei. Odata cu viata de adult realizase cat de mult ii placea somnul si probabil ca s-ar fi casatorit cu patul ei daca nu ar fi avut deja un sot.

In timp ce isi continua plictisitoarea si normala zi de munca, seful ei a intrat in birou. Nu a avut prea mult timp pentru a vorbi, a rezumat totul in „Sedinta importanta, tu prezinti”. In primele 10 secunde nici macar nu a reactionat. Incerca sa proceseze faptul ca avea cateva minute la dispozitie sa se pregateasca pentru o intalnire cu niste clienti importanti.

S-a ridicat repede si a incercat sa afle cat mai multe despre ceea ce avea de facut. A primit o mapa in care erau cateva informatii despre clientul lor si despre cum evoluase proiectul acestora. Era foarte emotionata si spera sa nu o dea in bara si sa se blocheze in mijlocul prezentarii.

Nici ea nu isi mai aminteste ce s-a intamplat exact, deoarece emotiile o copleseau. Singurele amintiri pe care le avea erau ea intrand in camera si uitandu-se la un grup de 15 barbati si femei care asteptau in liniste si ea iesind din camera dupa ce semnul ei i-a facut un semn ca ea si-a facut treaba.

Inca mai avea nevoie de putin timp sa se calmeze si se gandea cat de stresata fusese, insa, mai surprinzator decat ultima ora, se simtea in continuare proaspata. Nici nu isi putea da seama daca transpirase pana atunci.

Restul programului nu a avut nimic special. Si-a terminat partea dintr-un proiect mai mic si a plecat spre casa. Probabil ca inca un drum cu tramvaiul ar fi facut-o sa isi ia o zi libera, asa ca l-a sunat pe sotul ei sa o ia cu masina de la serviciu.

Sotul ei a zis ca urma sa intarzie 10 minute, asa ca a trebuit sa se uite la pereti si la ecranul telefonului din 5 in 5 secunde sperand ca cele 10 minute au trecut sau ca doar i se paruse ca nu isi incarcase telefonul si ca nu putea sa faca nimic pe el fara sa existe posibilitatea sa se stinga.

Intr-un final, a recunoscut masina sotului ei intrand pe strada si se bucura ca in sfarsit putea ajunge acasa. A deschis usa masinii, insa nu s-a putut aseza deoarece era un buchet imens de trandafiri pe scaun cu o eticheta cu numele ei. Atunci intelesese de ce el intarziase 10 minute.

Maria s-a trezit brusc la realitate in momentul in care a auzit pe cineva intreband daca se poate da la o parte pentru a trecere cu caruciorul. Probabil ca visase cu ochii deschisi in timp ce facea cumparaturile.

S-a uitat in fata ei si a vazut ca era in fata raionului cu produse de ingrijire persoanala, in dreptul deodorantelor Rexona. O hartie frumos colorata prezenta noua tehnologie MotionSense:

• Rexona este primul antiperspirant din lume care conține microcapsule activate de mișcare și îți asigură protecție eficientă și senzație de prospețime pe parcursul întregii zile.
• Pentru că susține un stil de viață activ, Rexona a creat MotionSense, o tehnologie inovatoare, cu microcapsule, ce se activează la fiecare mișcare.
• Cu cât faci mai multă mișcare, cu atât se eliberează mai multă prospețime. Microcapsulele cu parfum se sparg la fiecare mișcare pe care o faci, pentru ca tu să te bucuri de o senzație de prospețime îndelungată. Oricare ar fi pasiunea ta și orice ti-ai dori să realizezi, Rexona, cu tehnologia unică MotionSense, te ajută să faci faţă provocărilor fiecărei zile.

Infopgraphic-rexona-v5-medium

Probabil ca isi imagina cate lucruri ar fi putut face si ce viata interesanta ar fi putut avea. Pana atunci, ramanea cu viata ei care implica trezirea in fiecare dimineata, micul dejun, plecatul la locul de munca, 8 ore in care se gandea cat timp mai e pana cand poate pleca, cina si inapoi in pat.

Probabil ca nu ar fi devenit brusc capabila sa tina prezentari in fata clientilor si probabil ca sotul ei nu ar incepe sa ii aduca flori atat de brusc, insa merita sa incerce. Nu credea in puterea premonitiilor, dar credea in puterea Rexona.

Beck’s Gold, aurie, amaruie, lejera

A fost odata un imparat. Nu era un imparat magic, nu avea o mare armata, nu era de o frumusete legendara, nu era cel mai bun strateg, nu castigase sute de razboaie, nu avea nimic care sa il faca special pentru majoritatea.

Desi el nu parea sa iasa in evidenta prin nimic, reusise sa isi pastreze tronul si sa tina regatul sau in siguranta si pace. Totul se datora talentului sau de negociere. Chiar daca nu reusea mereu sa evite razboiul prin vorbe, o reusea prin stomac.

Daca nu reusea sa negocieze cu un alt imparat, lasa diplomatia in seama unui pahar de vin sau de bere. Nu existase nimeni care sa nu fi fost uimit de aroma bauturilor si sa decida ca nu se merita un razboi daca ar fi insemnat ca nu mai poate sta la acelasi masa cu imparatul.

Totul a mers bine ani intregi, insa intr-o zi, ceva ingrozitor s-a intamplat: un alt imparat nu a fost multumit de paharul sau de bere. Asa ceva era imposibil. Nimeni nu se asteptase ca asa ceva sa se intample si nu exista un plan de rezerva, iar asta insemna un singur lucru: razboi.

Desi majoritatea invitatilor sai primeau vinul sau berea direct din rezerva imparatului, el mai avea cativa asi in maneca. Sau, mai bine zis, mai avea cateva sticle in imparatie.

Pentru ca zeul vinului si zeul berii sa ii binecuvanteze imparatia cu recolte bogate si cu ingredientele necesare, exista o bere ceremoniala care era adusa drept ofranda acestora in cadrul unui ritual de care nu stiau decat foarte putine persoane, mai exact imparatul si primii producatori de bere din imparatia sa, insa acum nu mai era nevoie sa salveze doar recoltele, ci intregul teritoriu.

Imparatul nu a dat niciodata detalii despre locul in care se afla berea ceremoniala, insa ne-am putea imagina o pestera in care curge un parau si in mijlocul careia se afla o sticla de bere infipta intr-o piatra pe care numai cel ales o poate scoate si o poate savura. Sau poate un laborator in care se amesteca substante si prin alchimie se obtine berea. Putem doar sa ne imaginam.

Invitatul sau incepuse sa devina nerabdator si se pregatea sa plece si sa isi pregateasca trupele atunci cand imparatul a intrat in sala. I-a inmanat acestuia sticla de bere si l-a lasat sa o savureze, sa ii admire culoarea si orice alt criteriu ar fi gasit.

A asteptat in liniste, apoi a intrebat:

-Cum vi se pare?

-Aurie, amaruie, lejera.

-Doar atat puteti spune despre berea ceremoniala? Vorbim totusi de o bere pe care nu multi au avut ocazia sa o guste, chiar mai putini ii stiu numele, Beck’s Gold.

-Nu am fost niciodata priceput la a descrie lucruri. Lasand asta la o parte, nu mai bine am uita de razboi? Exista destule teritorii de cucerit, insa nu conteaza niciunul atata timp cat ai un prieten cu care sa savurezi un pahar de Beck’s Gold.

Imparatul incerca sa isi ascunda emotiile atunci cand si-a dat seama ca reusise. Legendele aveau dreptate. Beck’s Gold chiar te ajuta sa gandesti liber. Nu degeaba zeul berii isi luase titulatura de fresh thinker dupa ce isi primise prima ofranda.

Samsung Galaxy S6, noul rege al smartphone-urilor

Regele statea pe tron si se gandea la viitorul sau si al regatului sau. Era rege de peste un an, o perioada atat de mare in acele vremuri, insa stia ca nu va mai dura mult. Pretendenti la tron aparusera inca de cand el castigase lupta, insa reusise sa le tina piept.

Totusi, asa cum spuneam, era rege de peste un an si se astepta sa fie inlocuit in curand. Nu ii mai ramasese decat asteptarea. Asta facea regele Samsung Galaxy S5 pe tronul telefoanelor mobile de zile intregi.

Intr-o zi, in timp ce isi antrena procesorul si bateria, a auzit un mesaj intrand in memoria sa. De obicei, daca era vreo problema in regat, cineva ar fi venit sa ii spuna. Trebuia sa fie ceva foarte important daca fusese nevoie sa fie trimis urgent.

București, 1 martie 2015 – Samsung Electronics a lansat astăzi noile smartphone-uri Galaxy S6 și Galaxy S6 edge. Acestea inaugurează o nouă linie de design, fiind realizate din materiale premium și integrează cele mai avansate tehnologii Samsung pentru a le oferi utilizatorilor experiențe mobile superioare.

Cu noile Galaxy S6 și Galaxy S6 edge, Samsung le aduce utilizatorilor tehnologii mobile inovatoare și setează noi standarde în industrie,” a declarat JK Shin, CEO și Head of IT & Mobile Communications Division în cadrul Samsung Electronics. „Îi ascultăm cu atenție pe utilizatori și învățăm din succesul și provocările care ne ies în cale, pentru ca întotdeauna să venim cu idei noi și să depășim limitele tehnologiei. Cu un design nou, o rețea puternică de parteneri și servicii impecabile, Samsung Galaxy S6 și Galaxy S6 edge le oferă utilizatorilor cele mai bune experiențe de utilizare.”

Auzise legendele, insa nu crezuse in totalitate ca vor deveni realitate. Inca din momentul in care devenise regele smartphone-urilor auzise ca peste un an urma sa apara un nou rege care va urca pe tron si va domni peste imparatia smartphone-urilor, insa de fiecare data cand un pretendent afirma ca el era regele legendar, Samsung Galaxy S5 reusea sa iti mentina titlul de rege si pe zi ce trece credea tot mai mult ca acea legenda exista doar ca o simpla legenda si nimic mai mult.

Trebuia sa isi cheme toti supusii si sa vorbeasca cu ei. I-a adunat pe toti in sala tronului si s-a uitat la multimea de smartphone-uri. Erau acolo de la smartphone-uri cu ecrane de 4 inch pana la 6 inch, cu Android, iOS sau Windows Phone, cu 1,2 sau chiar 3GB de RAM, cu camere de 5,8 sau 13 MPx, era acolo intreaga populatie a imparatiei smartphone-urilor.

-Dragi smartphone-uri, astazi ma adresez voua ca prieten. V-am adunat astazi pe toti sa va vorbesc despre succesorul meu la tron, Samsung Galaxy S6.

Am fost regele vostru timp de un an, o perioada atat de lunga pentru un smartphone, insa astazi trebuie sa las locul unei noi generatii care sa duca poporul nostru la un alt nivel.

Atunci cand luptam pentru a ajunge rege, ma laudam cu vederea mea perfecta care ma va ajuta sa vad ce trebuie sa facem mai departe. Desi vederea mea de 1080×1920 este neafectata si la fel de buna, S6 vine cu o imbunatatire la 1440×2560 care sper sa se vada in deciziile lui. Cu o densitate a pixelilor de 577, fata de 432 in cazul meu, sper ca isi va castiga onoarea de a fi rege.

De asemnea, mereu am crezut ca procesorul meu este unul dintre cele mai rapide si mereu m-am dat putin in spectacol si mi-am etalat capacitatea de multitasking si rapiditatea, insa procesorul pe 64 de biti pur si simplu ma depaseste.

Nu cred ca mai are rost sa vorbesc despre memoria lui RAM si despre capacitatea de stocare de pana la 128 de GB. Poate ca nu are suport pentru vreun card microSD, insa niciodata nu am avut incredere in altceva decat memoria mea si sper ca si el va face la fel.

Mereu mi-a placut fotografia si a fost unul dintre lucrurile care m-a ajutat mereu sa ma relaxez, insa S6 o duce la un alt nivel. Nu vreau sa spun mai multe, deoarece trebuie si el sa gaseasca cateva cu care sa va uimeasca si sa va impresioneze. Puteti avea incredere in el orice ar fi. Securitatea imbunatatita il va face mai loial decat am fost eu vreodata si poate mai loial decat orice alt smartphone din istorie.

In incheiere, nu vreau ca aceste cuvinte sa para ca vin din gura unui rege. As vrea sa ma vedeti ca pe un prieten care va recomanda sa il acceptati pe Samsung Galaxy S6 ca noul rege al smartphone-urilor.

In timp ce isi facea retragerea pe fondul aplauzelor, stia ca facuse ce trebuia si era mandru ca avea, in sfarsit, un urmas demn de coroana sa. Ca prieten sau ca rege, ar fi recomandat oricui noul Samsung Galaxy S6.

25 de ani de ALCEDO

Se obisnuise deja sa nu iti vada sotul prea mult pe acasa in timpul zilei. Fusese mai greu la inceput atunci cand el luase hotararea de a se apuca de agricultura, insa ea l-ar fi sustinut in orice s-ar fi gandit sa faca si era fericita ca el era fericit.

In timp ce ea se gandea ce mai avea de facut prin casa, a auzit usa deschizandu-se si apoi pe sotul ei intrand in bucatarie:

-Aici erai.

-Ce s-a intamplat? Ai patit ceva? A patit altcineva ceva? E vreo problema undeva?

-Nu iti face griji, totul merge bine. Doar mi-am amintit ca trebuia sa te rog ceva. Mi-am notat si pe o hartie pe care am lipit-o de televizor, si in telefon, mi-am facut un semn pe mana, dar aproape am uitat.

-Orice, dragule.

-Ai putea sa imi faci un tort? Maine e ziua unui vechi prieten si ma gandeam sa ii fac o surpriza.

-Sigur ca da. Cu ce ai vrea sa fie tortul?

-Nu m-am gandit prea bine la asta. Singuru lucru pe care il am in minte e 6% din produsele de protectia plantelor utilizate de fermierii romani.

Asta nu prea suna ca un ingredient pentru ea. Probabil ca sotul ei statuse prea mult in soare astazi si nu mai gandea bine. Se gandea sa ii spuna sa stea in casa, insa stia ca sotul ei putea sa isi piarda si un picior si tot nu ar fi stat in casa in loc sa munceasca afara.

-Am notat. Pentru cate persoane o sa fie tortul asta?

-Hmm, cred ca pentru aproximativ o treime din fermierii de pe piata romaneasca.

Da, e clar. Sotul ei a stat prea mult in soare. Probabil ca trebuia sa ii dea de la inceput o sapca. O sa ii treaca oricum, deci il putea asculta. Poate chiar ii putea aminti de asta peste cateva zile si sa mai rada putin de el.

-Interesant…Sa scriu ceva pe tort? Te-ai gandit la un mesaj pentru…vechiul tau prieten?

-Cred ca ai putea scrie „Pentru cel mai mare distribuitor de produse de protectia plantelor si de seminte din Romania„. Sper ca mesajul nu e prea lung.

Ea stia majoritatea prietenilor lui si nu isi amintea ca vreunul din ei sa fie distribuitor de produse de protectia plantelor, darmite sa fie cel mai mare de pe piata. Deja avea impresia ca sotul ei glumeste cu ea pentru ca s-a plictisit de munca si avea nevoie de o pauza.

-Ca sa nu uit: ai putea pune si doua lumanari pe tort? Prietenul meu implineste 25 de ani si vreau sa ii fac o surpriza.

Deci prietenul lui avea doar 25 de ani si deja era cel mai mare distribuitor de produse de protectia plantelor din Romania. Nu o sa cada in plasa de data asta.

-Se rezolva, dragule. Doar o intrebare: cum il cheama pe prietenul tau?

ALCEDO.

-ALCEDO? Nu am mai auzit de un asa nume. Din ce tara e?

-Din Romania. ALCEDO este o companie ce activeaza in domeniul distributiei de inputuri pentru agricultura.

-Si din toate persoanele si companiile din lume ti-ai ales ALCEDO. Chiar crezi ca are rost sa le trimiti un tort? Eu zic sa renunti la ideea asta.

-La fel ai spus cand am inceput agricultura. Imi spuneai ca a fost o mare greseala sa renunt la locul meu de munca si ca era o idee buna sa renunt inainte sa fie prea tarziu. Si un timp am crezut ca ai avut dreptate.

La inceput, lucrurile nu au mers atat de bine. Aveam o multime de probleme, nu stiam o multime de lucruri si incepusem si eu sa ma gandesc sa renunt la visul meu de agricultor, insa atunci a aparut ALCEDO. Era doar o companie veche de 1 an, un bebelus pe piata, la fel ca mine. Am vazut cum ALCEDO crestea de-a lungul anilor si cum ma ajuta si pe mine sa cresc. Contractul nostru era ca un contract intre 2 prieteni care au crescut de mici impreuna. De aceea as vrea sa ii multumesc vechiului meu prieten pentru ca mi-a fost alaturi atunci cand simteam ca vreau sa renunt.

Deja se simtea putin rusinata ca aproape rasese de ideea lui. Avea dreptate cu tot ceea ce spunea.

Probabil ca nu putea sa faca un tort din 6% din produsele de protectia plantelor utilizate de fermierii romani care sa fie destul de mare pentru o treime din fermierii de pe piata din Romania, dar putea sa faca un tort de la unul din produsele celor 25 de ani ai ALCEDO care sa fie destul de mare pentru a sarbatori aniversarea lor.

33% Romania+100% ALCEDO=6% din produsele de protectia plantelor utilizate de fermierii romani

ALCEDO 25 de ani

Anca se obisnuise sa isi lase fetita sa stea singura in camera ei, insa de cele mai multe ori trebuia sa treaca pe acolo din 3 in 3 minute pentru ca aparea mereu o problema sau o intrebare. Fie se plictisea, fie nu mai stia cu ce sa se joace, fie se intreba de ce papusile nu vorbesc cu ea, de ce nu zboara, care e sensul vietii si muuuuuu….uuuuuulte alte lucruri.

De data asta insa, nu auzise nimic din camera. Reusise sa termine o parte din treaba din casa si nu remarcase ca nu fusese intrerupta de nimeni. Stia deja din experienta ca linistea insemna fie somn fie probleme, dar era abia ora 2 dupa-amiaza.

A fugit cat a putut de repede spre camera fetitei, asteptandu-se la ce era mai rau: pereti „decorati” de micul ei designer, o dezordine realizata de micutul sistem de organizare, mobila pe tavan, aproape orice lucru posibil si imposibil. In loc de asta, a gasit curatenie perfecta si pe fetita ei stand pe podea scrii ceva.

Aproape ca nu isi dorea sa o intrerupa vazand cat de cuminte statea, insa voia sa se asigure ca totul era bine.

-Maria?

Fetita s-a intors imediat si a zambit cand si-a vazut mama.

-Ce faci acolo?

Maria i-a aratat un mic biletel pe care scrisese ceva. A observat si ca prin camera mai erau cateva biletele puse pe diferite obiecte. Anca obisnuia sa lipeasca biletele prin casa pentru a nu uita de anumite lucruri si probabil ca fetita le gasesise si se jucase cu ele. Avea unul pana si pe ea.

-Ce mai pui la cale de data asta?

Maria s-a ridicat si a venit spre ea, probabil pentru a-si prezenta ultima opera. In timp ce mergea, Anca a putut sa citeasca biletelul pe care si-l lipise pe haine:

50% MAMI+50% TATI=100% MARIA

Nu avea nici cea mai mica idee cum invatase sa scrie. Bine, nu scria chiar asa pe acel biletel, insa asta reusise ea sa inteleaga din acea incercare.

-Cum ti-a venit ideea asta?

Fetita i-a adus un mic dosar pe care Anca a recunoscut-o imediat. Era dosarul ei despre aniversarea de 25 de ani a ALCEDO. Printre foile de acolo, se afla si o foaie pe care scria 33% Romania+100% ALCEDO=6% din produsele de protectia plantelor utilizate de fermierii romani. Probabil ca spusese asta cu voce tare in timp ce se gandea si e posibil sa fi dansat putin de bucurie in momentul in care ii venise idea si cand terminase treaba, dar asta nu conta acum.

ALCEDO 05

Se gandea cat de mult scrisese acolo si cat de bine incerca sa explice rolul celor de la ALCEDO, sa explice de ce ei sunt distribuitorul numarul 1, sa vobrbeasca despre importanta faptului ca ALCEDO lucreaza pentru aproximativ o treime din fermierii de pe piata romaneasca, insa singurul lucru cu care venise era un rand care nici nu stia daca era atat de bun.

Orice credea ea nu conta pentru ca Mariei ii placuse si i se paruse interesant, deci poate convinsese macar o persoana, chiar daca nu cea la care se astepta, de importanta ALCEDO.

Paranix, spaima paduchilor

Generalul se relaxa in noul sau birou. Dupa atatia ani de razboaie si de munca neintrerupta, simtea ca merita acel birou. Si era in sfarsit un birou care ii placea cu adevarat. Avusese birouri rosii, negre sau uneori chiar verzi si albastre, insa el fusese mereu un fan al galbenului. Nu putea fi mai fericit.

In timp ce se gandea la ce mai poate redecora si la cateva spatii pe care le-ar elibera, a auzit usa deschizandu-se si unul din soldatii sai a intrat. Parea destul de tulburat, transpirase de parca tocmai terminase al treilea maraton si abia mai putea respira.

Fara sa stea pe ganduri, i-a oferit un scaun pe care sa stea, l-a intrebat daca are nevoie de ceva pentru a-si reveni si apoi a asteptat in liniste sa afle ce se intamplase.

Dupa ce si-a revenit, soldatul a vorbit:

-Generale, sa traiti! Soldatul Paduchescu la raport!

-Ce s-a intamplat? Avand in vedere cum ai ajuns aici, pare ceva grav.

-Nu,nu, nu va faceti griji. A trebuit sa aduc noile rapoarte despre razboi si locotenentul mi-a spus sa le aduc cat de repede pot. Mi-a spus ca e urgent, asa ca am facut asa cum mi s-a cerut. Am crezut ca poate era in intarziere si ca era nevoie de ele la o viitoare intalnire, asa ca iata-ma.

-Da, o sa ma uit pe ele imediat.

A deschis dosarul si a vazut ca acolo se aflau mai multe foi. Pe prima foaie era o lista care parea sa prezinte o situatie generala si o istorie a razboiului.

  • Conform celui mai recent studiu Omnibus, 2 din 10 romani s-au confruntat cel putin o data, direct sau indirect, cu problema paduchilor de cap.

  •  Desi este considerat tabu, subiectul paduchilor de cap este o problema comuna a zilelor noastre, care nu are legatura cu igiena personala – Problema se intalneste in special in randul copiilor (7-14 ani)

  • Din studiul Omnibus reiese ca 46,7% dintre romanii care s-au confruntat cu infestarea de paduchi au scapat de acestia cu ajutorul gazului, o metoda traditionala, in timp ce doar 26,1% au ales sa utilizeze tratamente testate clinic pe care le-au cumparat din farmacii. (vezi attach- solutia pentru eliminarea paduchilor)

  • Dintre respondentii participanti la Omnibus, 55,7% stiu ca paduchii se transmit prin contactul direct dintre capetele a doua persoane, in timp ce 27,4% au declarat ca nu stiu cum se transmit acestia.

  • Multi dintre adultii care povestesc ca s-au confruntat cu problema paduchilor de cap in copilaria lor, spun ca au fost traumatizati de faptul ca au fost dati cu gaz si tunsi la 0.

Generalul citea si se simtea din ce in ce mai mandru citind despre maretele fapte ale neamului paduchesc. Aproape ca avea lacrimi in ochi de mandrie. Ar fi putut citi acele randuri si de mii de ori si nu s-ar fi saturat.

Pe a doua foaie a gasit mai multe grafice care detaliau situatia actuala a trupelor paduchesti in firele de par inamice:

El nu se prea pricepea la grafice, statistici si numere, deci probabil urma sa ceara altcuiva sa ii explice despre ce se vorbea. Chiar si asa, tot simtea ca graficele spuneau lucruri bune si simtea ca ziua devenea din ce in ce mai buna.

Ultima foaie trebuia sa fi fost si mai buna decat celelalte doua daca fusese pusa ultima, primele doua fusesera probabil doar o incalzire pentru ce urma acum. A dat la ultima foaie si a fost intr-adevar socat de ce a vazut acolo, insa nu asa cum isi dorea.

Pe intreaha foaie era un cuvant scris mare si incercuit: PARANIX.

-Soldat, cum ai primit mai exact acest dosar?

-Locotenentul mi l-a dat. Totusi, inainte de asta, l-am vazut ca a scris ceva repede. Nu parea in apele lui.

-Repede, aduna-i pe toti si ordona retragerea. Trebuie sa plecam cat mai repede de aici.

-Dar, domnule, acest par este mai curat decat orice alt par intalnit pana acum. Nu putem cere mai mult.

-Soldat, este un ordin.

Soldatul a plecat cat a putut de repede. Ziua generalului nu mai parea atat de frumoasa, insa nu avea ce face. Lupta de aici era pierduta. Nu avea nicio sansa contra Paranix.

___________

Probabil ca povestea pare sa se termine brusc. De ce a fost generalul speriat? Cine sau ce e Paranix si de ce generalul s-a speriat doar auzind acel nume?

Paranix este unul dintre brandurile de top ale Omega Pharma, numarul 1 in Europa pentru eliminarea
paduchilor de cap. Acesta este prezent in toate tarile europene, comercializat si sub numele de Paranit
sau Lyclear (UK). In Romania, Paranix este prezent pentru tratament sub forma de sampon si spray
impotriva paduchilor de cap, si pentru preventie sub forma de spray.

Pe langa faptul ca Paranix castiga clar razboiul cu paduchii, este si mai bine documentat despre ei. Stie cate picioare au, cum se inmultesc, ce culoare au, insa stie si in cat timp poti scapa de paduchii de cap si cum.

Poate ca oricine poate avea paduchi de cap, insa nu este o rusine, pentru ca oricine poate avea si Paranix.